Mindful Me, Liceul Teoretic German „Johann Ettinger”

În urma observațiilor comportamentului elevilor de primar, a discuțiilor cu învățătoarea și cu elevii din clasa pilot a ciclului primar, echipa de proiect a constatat probleme de adaptare, emoționale și comportamentale ale elevilor de la ciclul primar din cauza diversității mediului social din care provin, a diversității culturale, a celor 3 limbi care se folosesc simultan, a comportamentelor discriminatorii și de tip bullying. Echipa de proiect a decis folosirea unei clase pilot, unde a fost aplicat un chestionar elevilor înainte de implementarea proiectului. Concluziile chestionarului ne spun că 80% dintre elevi consideră că există manifestări agresive în clasă des și foarte des, 61% dintre acestea apar între elevi în timpul pauzelor, toți elevii chestionați au fost victima unor comportamente agresive cel puțin o dată, 72% au răspuns cu agresivitate, 78% au declarat că învățătoarea îi atenționează des, la 70% dintre elevi le este greu să își controleze emoțiile și comportamentul, dar 100% dintre elevi își doresc să învețe și să aplice tehnici de autocontrol emoțional. În urma discuțiilor avute cu membrii echipei de proiect, aceștia au decis să implementeze următoarea soluție: să învețe elevii din ciclul primar tehnici de tip mindfulness pentru dezvoltarea autocontrolului emoțional, utilizând metoda consilierii colegiale-peer counseling. Membrii echipei de proiect au hotărât să îi învețe pe colegii lor din clasele primare tehnici concrete de autocontrol emoțional prin metoda consilierii colegiale sub formă de Ateliere mindfulness (mandale mindfulness, exerciții de respirație și calmare, activități mindfulness în aer liber, jurnal mindfulness etc). De asemenea, s-a hotărât amenajarea unui "Colț de liniștire mindful" în clasa pilot, precum și realizarea unui catalog cu exerciții mindfulness-video audio care poate fii folosit oricând este nevoie de către învățătoarea de la clasă. Concret, în perioada implementării proiectului au fost pregătite 3 ateliere bazate pe un pachet de activități mindfulness care au fost implementate la clasa a II-a B:

• Atelier 1: Prezentare ppt: “Mindful Peppa”, Exerciții mindful: Sunete mindful, Exercițiu de atenție conștientă Baloane de săpun, Exercițiu pe grupe emoții în culori, Statuile muzicale, Exercițiul Colțul calm, Catalog cu exerciții mindfulness

• Atelier 2: Colțul de liniștire mindfulness, Mindful smelling, Mindful eating, Experiment mindful Borcanul cu sclipici, Desenatul mindful, Coloratul Mindful, Meditație ghidată Copacul fermecat

• Atelier 3: Colțul de liniștire mindfulness, Cititul mindful poveste terapeutică Empatia, Mindful talk cu cartonașe, Vânătoare de comori mindfulness, Exercițiul bătăile inimii, Catalog cu meditații mindfulness.

Membrii echipei de proiect doresc extinderea proiectului la mai multe clase de primar, dacă rezultatele activităților sunt cele așteptate. De asemenea, dorința membrilor echipei de proiect este ca pe viitor ei să acționeze ca multiplicatori în vederea creării unei structuri de tip peer counselling la nivel de învățământ gimnazial în școala noastră.

Proiect facilitat deHolzli Iulia și Romaniuc Ivana

Obiectivele de dezvolare durabilă abordate:

ODD 3: Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă

Îmbunătățirea relațiilor/coeziunii dintre personalul școlii, familie și preșcolari/elevi, inclusiv îmbunătățirea abilităților sociale și emoționale ale preșcolarilor/elevilor, inclusiv a capacității acestora de identificare, interpretare, exprimare și autocontrol/ autoreglare a emoțiilor într-o manieră constructivă față de sine și față de ceilalți;

ODD 4: Garantarea unei educații de calitate și promovarea oportunităților de învățare de-a lungul vieții pentru toți.

Crearea unui climat sigur, primitor și de susținere pentru preșcolari/elevi și părinți la nivelul unităților de învățământ;

Provocările identificate:

La nivel de unitate școlară au fost identificate mai multe probleme, însă ne-am rezumat la cinci mari situații critice:

1. Agresivitate între colegi (bullying și comportament agresiv)

2. Lipsa de implicare a profesorilor în rezolvarea conflictelor

3. Program școlar supraîncărcat și lipsa activităților recreative

4. Dotări insuficiente în școală

5. Lipsa oportunităților de a se exprima sau de a fi implicați în decizii

Identificarea problemelor s-a realizat în mare parte prin interviuri și sondaje, elevii au relatat cazuri de agresiune, frica de a veni la școală sau observații despre lipsa intervenției din partea profesorilor, elevii exprimându-și sentimentul de frustrare cu privire la acest aspect. Sesiunile de brainstorming au scos la iveală faptul că mulți elevi simt că profesorii minimalizează conflictele, și faptul că programul lor este prea intens, fără timp pentru relaxare sau activități care să le stimuleze creativitatea, aceasta fiind principala cauză de stres a realității școlare și implicit principala cauza a lipsei motivației de a învăța. De asemenea, dicuțiile deschise au scos la iveală faptul că elevii nu se simt consultați cu privire la deciziile care îi afectează (reguli, activități, schimbări la nivelul școlii) și nu se simt reprezentați.

Într-o primă etapă, echipa de proiect a ales să discute direct cu elevii implicați, profitând de pauze și realizând scurte observații în rândul colegilor din ciclul primar. Mai apoi problemele identificate au trecut printr-un proces de analiză, urmând ca elevii să se oprească asupra a cinci probleme, considerate a fi critice. Cele cinci probleme au fost reformulate sub formă de nevoi: nevoia de a se simți în siguranță, nevoaia de relaxare etc. Prin realizarea unor sesiuni de brainstorming, elevii din echipa de proiect au schițat posibile soluții, s-au propus posibile programe anti-bullying, activități recreative sau platforme online pentru raportarea anonimizată a problemelor. De menționat este faptul că membrii echipei de proiect au hotărît să aleagă o clasă pilot unde să implementeze proiectul, și anume o clasă de-a doua. Această clasă a fost aleasă pentru că destul de mulți elevi dintre cei implicați în proiect au fie un frate, fie o soră în clasa a doua.

Provocările alese:

Elevii au considerat că agresivitatea între colegi este o problemă prioritară deoarece aceasta afectează starea de bine a elevilor, pentru că un mediu nesigur poate influența motivația de învățare, precum și relațiile acestora atât cu colegii lor, cât și cu cadrele didactice. Pentru că per ansamblu problema agresivității în mediul școlar, fie ea de tip fizic sau verbal, afectează întreaga structură școlară, au fost semnalate următoarele aspecte de către echipa de proiect:

• agresivitatea fizică, verbală sau emoțională creează un mediu ostil în care elevii se simt amenințați.

• victimile bullying-ului pot experimenta frică de a veni la școală, ceea ce afectează frecvența și participarea la ore.

• Elevii afectați se pot retrage social, simțindu-se excluși sau marginalizați.

• Victimele agresivității au dificultăți în a se concentra la ore din cauza stresului constant.

• Frica și disconfortul resimțite reduc motivația și dorința de a învăța.

• Elevii își pierd încrederea în sine, ceea ce le afectează dezvoltarea personală și socială.

• Experiențele negative din perioada școlară pot avea efecte asupra vieții adulte.

Discuțiile de tip masă rotundă și sesiunile de brainstorming i-au determinat pe membrii echipe de proiect să concluzioneze că o campanie de conștientizare a agresivității în mediul școlar poate crește sensibilitate față de această problemă a elevilor, ajutându-i astfel să identifice mai ușor orice formă de agresivitate și motivându-i să o aducă în dicuție. Membrii echipei de proiect și-au exprimat, de aemenea, dorința de a fi implicați în mod direct în soluționarea acestei probleme. În acest sens a fost aplicat un scurt chestionar elevilor clasei a II-a înainte de implementarea proiectului. Conform chestionarului, după cum am amintit și la punctul 3, 80% dintre elevi consideră că există manifestări agresive în clasă des, 61% dintre acestea apar între elevi în timpul pauzelor, toți elevii chestionați au fost victima unor comportamente agresive cel puțin o dată, 72% au răspuns cu agresivitate, 78% au declarat că învățătoarea îi atenționează des, 80% dintre elevi consideră la 70% dintre elevi le este greu să își controleze emoțiile și comportamentul, dar 100% dintre elevi își doresc să învețe și să aplice tehnici de autocontrol emoțional. Acest ultim punct a reprezentat start-ul proiectului Mindful Me.

Soluțiile identificate:

Soluțiile propuse au fost multiple și au vizat abordarea din direcții diferite a problemei:

1. Aplicarea Programului SEL: "10 Steps for a better ME" program de dezvoltare socio-emoțională cu o abordare holistică, exhaustivă asupra naturii umane, urmărind armonia între cele 2 tipuri esențiale de abilități intrapersonale și interpersonale – cunoașterea de sine și cunoașterea celorlalți. Programul pornește de la cunoașterea de sine (descoperirea calităților și pasiunilor, înțelegerea gândurilor/ emoțiilor/ reacțiilor), autodisciplina și autocontrolul (gestionarea emoțiilor, a timpului, obiceiurilor, a problemelor), continuând cu abilitățile sociale (înțelegerea normelor sociale, respectul, empatia, bunătatea, diversitatea), relaționarea cu ceilalți (comunicarea, munca în echipă, rezolvarea conflictelor, prietenia) și luarea deciziilor (responsabilitatea, gândirea critică, influența celorlalți, etica etc.). Programul constă în 10 lecții pentru ciclul gimnazial clasele V-VIII și ciclul liceal clasele IX-X, respectiv varianta programului pentru ciclul primar care constă în 4 lecții care se vor desfășura la toate cele 15 clase de ciclu primar. Conceptul adoptă o abordare sistemică, fiecare din cele 10 lecții abordează teme diferite care oferă o experiență completă elevilor, ajutându-i să se înțeleagă și să se dezvolte din interior: Emotions (emoții-puterea emoțiilor pozitive)-Giving (dărnicie-fii darnic cu ceilalți)-Relating (conexiunea cu ceilalți)-Exercising (ai grijă de corpul tău)-Awareness (fii mindful)-Trying out (continuă să înveți lucruri noi)-Direction (fixează-ți scopuri și obiective)-Resilience (reziliență mecanisme de coping pentru momente dificile)-Acceptance (acceptarea propriei persoane)- Meaning (sensul și apartenența la un întreg). Pentru fiecare categorie în parte sunt dezvoltate activități, exerciții, tehnici și metode de învățare accelerată adaptate grupei de vârstă, astfel încât elevul să fie echipat cu instrumentele necesare gestionării situațiilor de viață reale. Fiecare elev va primi un jurnal terapeutic care va conține sarcini de lucru zilnice corelate cu tema abordată în cadrul lecției și aceste sarcini vor fii completate zilnic în jurnal până la desfășurarea următoarei lecții si abordarea următoarei teme, astfel încât la finalizarea programului jurnalul va fii complet. Metoda jurnalului ca tehnică terapeutică stimulează cunoașterea de sine, introspecția, imaginația și creativitatea, exprimarea sentimentelor folosind tehnici simple. Lecțiile adaptate pentru ciclul primar vor conține exerciții mindfulness realizate video-audio de către consilierii colegiali astfel încât la finalizarea programului se va realiza un catalog cu aceste exerciții care va fii pus la dispoziția părinților pentru a fii utilizat la nevoie.

2. Clubul Terapie prin arta teatrală se va desfășura săptămânal pe parcursul întregului an școlar ca și activitate extrașcolară. Terapia prin teatru este o formă de terapie care utilizează teatrul pentru a explora emoțiile, abilitățile sociale și tiparele comportamentale ale persoanei, elevii sunt încurajați să-și exprime emoțiile și gândurile prin roluri inspirate din piese de teatru, improvizație și exerciții teatrale, această abordare benefică ajută la îmbunătățirea stimei de sine și la dezvoltarea personală, oferind un spațiu sigur pentru exprimare și explorare. facilitează gestionarea emoțiilor și îmbunătățirea relaționării interpersonale, exercițiile teatrale permit dezvoltarea abilităților de comunicare și consolidarea echipei, oglindind și exprimând verbal punctele forte și resursele fiecărui membru. Întregul program se va finaliza cu piesă de teatru ce va fii prezentată părinților, elevilor și cadrelor didactice.

3. Programul de consiliere parentală "Active parenting" activități de informare a părinților în cadrul şedinţelor cu părinţii cu privire la consecințele faptelor de violență școlară alături de reprezentanți ai I.P.J.-Biroul de siguranță școlară.

4. Lansarea programului Calendar Challenge, calendare cu tematică lunară bazate pe temele programului SEL "10 Steps for a better ME" cu provocări zilnice pentru elevi, părinți și cadre didactice. Sarcinile zilnice vor apărea pe sistemul de coduri QR din școală precum și pe pagina de Facebook Consiliere școlară a liceului, aceste sarcini fiind realizate cu scopul de a asigura starea de bine mentală a elevilor, părinților și cadrelor didactice și a oferi mecanisme de coping adaptative.

5. Întâlnirea cu reprezentanții I.P.J Biroul de Siguranță Școlară care în cadrul workshopur-ilor realizate vor informa elevii cu privire la consecințele unor fapte de agresivitate și vor împuternici elevii să raporteze aceste fapte, de asemenea prin utilizarea peer counseling care se dovedește a fi o metodă eficientă și accesibilă de sprijin emoțional, având avantaje distincte față de consilierea tradițională, în special în rândul tinerilor care beneficiază de un mediu familiar și empatic, consilierii colegiali se bazează pe experiențe similare, ceea ce permite acestora să ofere sprijin dintr-o poziție de înțelegere profundă a provocărilor cu care se confruntă colegii lor, relațiile dintre colegi sunt adesea mai puțin formale, ceea ce facilitează un mediu de discuție deschis și sincer, elevii se pot simți mai confortabil să își exprime gândurile și sentimentele față de un coleg decât față de un adult.

Soluțiile alese sper implementare:

Soluția agreată a presupus de fapt o îmbinare a pașilor descriși la punctul 7. Membrii echipei de proiect au dorit adoptarea unei soluții care să permită implicarea lor directă în implementarea proiectului, care să poată fi derulată într-un interval de timp relativ scurt și care să producă schimbări. Elevii au subliniat faptul că se simt adesea mai confortabil să discute problemele lor cu alți colegi de vârstă apropiată decât cu adulții, deoarece consideră că aceștia le înțeleg mai bine perspectivele și provocările. Pornind de la ideea că activitățile de tip peer counseling creează un mediu sigur și lipsit de judecată, și că atât cei care oferă sprijin, cât și cei care îl primesc, își dezvoltă încrederea în sine pentru că elevii care acționează ca mentori se simt apreciați și utili, în timp ce elevii consiliați capătă încredere în faptul că pot rezolva problemele cu sprijinul celorlalți, membrii echipei de proiect au decis organizarea a 3 ateliere bazate pe un pachet de activități mindfulness care au fost implementate la clasa a II-a:

Atelier 1: Prezentare ppt: “Mindful Peppa”, Exerciții mindful: Sunete mindful, Exercițiu de atenție conștientă Baloane de săpun, Exercițiu pe grupe emoții în culori, Statuile muzicale, Exercițiul Colțul calm, Catalog cu exerciții mindfulness

Atelier 2: Colțul de liniștire mindfulness, Mindful smelling, Mindful eating, Experiment mindful Borcanul cu sclipici, Desenetul mindful, Coloratul Mindful, Meditație ghidată Copacul fermecat

Atelier 3: Colțul de liniștire mindfulness, Cititul mindful poveste terapeutică Empatia, Mindful talk cu cartonașe, Vânătoare de comori mindfulness, Exercițiul bătăile inimii, Catalog cu meditații mindfulness.

Această soluție a fost aleasă pentru că activitățile din cadrul atelierelor

• încurajează cooperarea, respectul reciproc și solidaritatea între elevi.

• sprijină elevii în adaptarea la mediul școlar.

• gestionează conflictele între colegi.

• creează grupuri de suport pentru elevii care trec prin experiențe traumatizante.

Accentul a fost pus pe tehnicile de mindfulness pentru că 3 dintre membrii echipei de proiect aplică zilnic în viața lor personală diverse instrumente de mindfulness și pot confirma efectul pozitiv pe care acestea le-au avut asupra lor. În mare, mindfulness-ul dezvoltă conștientizarea emoțiilor prin exerciții precum "Borcanul cu sclipici", care le oferă copiilor instrumente pentru a-și calma mintea. Îi învață pe copii să răspundă, nu să reacționeze impulsiv, reducând astfel conflictele și comportamentele agresive. Exerciții precum "Colțul de liniștire mindfulness" ajută la crearea unei atmosfere calme și liniștite în clasă. Elevii practică rutine care reduc tensiunea și îi învață să coopereze, diminuând probabilitatea conflictelor. Un alt motiv pentru care s-a dorit aplicarea acestor ateliere/activități a fost faptul că activitățile mindfulness și peer counseling sunt ușor de adaptat pentru copiii din clasele primare, fiind creative, distractive și interactive. Jocurile precum "Statuile muzicale" sau "Desenul mindful" transformă procesul de învățare într-o experiență pozitivă și disctrativă. Pe lângă aceasta, membrii echipei de proiect au subliniat nevoia de dezvoltare a abilităților de recunoaștere a emoțiilor și gestionare a conflictelor de la o vârstă fragedă, recunoscând faptul că pe ei i-ar fi ajutat acest lucru foarte mult. Prin exerciții precum "Emoții în culori" sau "Cititul mindful poveste terapeutică Empatia", copiii învață să identifice emoțiile proprii și ale celorlalți, ceea ce previne escaladarea conflictelor.

Jocurile de grup și activitățile creative promovează cooperarea și reduc tendințele competitive negative, care pot duce la bullying. Soluția a fost considerată în unanimitate optimă, având în vedere și intervalul de timp relativ scurt pentru implementare.

Procesul de implementare a activităților:

Concret pentru derularea celor 3 ateliere, membrii echipei de proiect au trebuit să:

• realizeze Prezentare PPT: "Mindful Peppa"

• procure instrumentele necesare derulării activităților: clopoței, tub baloane de săpun,

• găsească muzica potrivită pentru Statuile muzicale

• aleagă materialele utilizate pentru amenajarea "Colțului calm"

• selecteze exercițiile de mindfulness incluse în catalog

• pregătească recipientele pentru Mindful smelling

• selecteze imaginile corespunzătoare pentru coloratul mindful

• selecteze povestea despre empatie

• realizez cartonașele cu întrebări despre emoții sau experiențe personale

• să aducă obiecte pentru vânătoarea de comori

• selecteze sugestii de meditații pentru catalogul cu meditații mindfulness

Pe lângă toate acestea, procesul de implementare a presupus alegerea unei clase pilot pentru că intervalul scurt de timp nu a permis derularea proiectului la mai multe clase și pentru că derularea unui singur atelier la 3 clase diferite nu ar fi avut aceleași rezultate precum derularea celor 3 ateliere la aceeași clasă. Alegerea clasei pilot nu a fost un pas dificil pentru că, după cum am menționat mai sus, 4 dintre cei 11 membrii ai echipei de proiect au fie un frate, fie o soră în clasa a II-a.

Rezultatele proiectului:

Aceste ateliere au fost concepute să ofere elevilor:

• instrumente pentru gestionarea emoțiilor

• o conștientizare mai mare asupra momentului prezent.

• dezvoltarea empatiei și a relațiilor pozitive

Rezultatele așteptate: scăderea comportamentelor dezadaptative de tip violență școlară, accesul ușor la resurse, informații și ajutor în caz de nevoie pentru elevi, utilizarea eficientă a jurnalului ca instrument terapeutic, catalogul cu exerciții mindfulness pus la dispoziția lor. În urma derulării atelierelor elevii au devenit mai receptivi și entuziasmați față de activitățile mindfulness. Membrii echipei de proiect și-au îmbunătățit abilitățile de organizare și coordonare, și-au dezvoltat competențe sociale și emoționale esențiale pentru viața personală și profesională, cum ar fi rezolvarea problemelor și gestionarea emoțiilor. Elevii au învățat să-și gestioneze propriile emoții și probleme, în timp ce consilierii au devenit mai responsabili și mai conștienți de impactul pe care îl au asupra celorlalți.

Rezultate asupra cadrelor didactice: înțelegerea procedurii privind managementul cazurilor de agresivitate în rândul elevilor, precum și a altor situații corelate în mediul școlar și în afara mediului școlar, îmbunătățirea capacității de gestionare a acestor cazuri.

Rezultatele pentru părinți se vor materializa prin accesul acestora la toate informațiile postate pe grupul de Facebook, precum și catalogul cu exerciții mindfulness.

Derularea acestor ateliere vor avea și un impact pe termen lung având în vedere faptul că intervențiile timpurii, din clasele primare, pot avea un impact benefic asupra comportamentelor agresive în viitor. Cum ajută atelierele:

o Construiesc obiceiuri pozitive, cum ar fi exprimarea asertivă a emoțiilor sau gestionarea calmă a situațiilor conflictuale.

o Îi ajută pe elevi să dezvolte relații mai bune cu colegii și să contribuie la un climat școlar armonios.

Beneficiarii proiectului:

Participanți direcți:

o Clasa de 18 elevi de clasa a II-a a participat la toate cele 3 ateliere.

o 18 elevi x 3 ateliere = 18 elevi

o Echipa de implementare:

o Echipa formată din 11 elevi a fost implicată în organizarea și desfășurarea atelierelor.

o 11 elevi beneficiari direcți.

Beneficiari indirecți:

o Într-o școală de 1000 de elevi, atelierele pot avea un impact indirect, deoarece elevii participanți (18) și echipa de implementare (11) pot răspândi informații și practici mindfulness în comunitatea școlară și cea de acasă.

o Dacă presupunem că fiecare dintre cei 31 (18 participanți + 11 din echipă) influențează aproximativ 2-3 colegi/părinți, impactul indirect ar putea ajunge la:

o 31 persoane x 3 colegi influențați = 93 beneficiari indirecți.

Feedback:

Atelierele au fost percepute ca o experiență pozitivă, cu impact asupra atenției, calmului și relațiilor între colegi. Elevii implicați direcți din clasa a II-a au subliniat faptul că:

„Mi-a plăcut când am făcut Borcanul cu sclipici. Când îl agit, îmi amintesc să respir adânc și mă liniștesc. Am făcut și acasă cu mama.”

(Elev, clasa a II-a)

„Colțul de liniștire este locul meu preferat. Am învățat să stau calm când sunt supărat sau când îmi atrage Frau atenția și să mă gândesc la lucruri care mă fac fericit.”

(Elev, clasa a II-a)

„Exercițiul cu baloanele de săpun a fost preferatul meu. Când sufli și te uiți la ele, te simți calm și liniștit.”

(Elevă, clasa a II-a)

Membrii echipei de proiect, care s-au ocupat de organizarea și implementarea celor trei ateliere de mindfulness au împărtășit păreri despre această activitate:

„A fost o provocare să explicăm exercițiile colegilor mai mici, dar când am văzut cât de mult le-a plăcut, m-am simțit foarte mândru. Am învățat și eu să fiu mai răbdător.”

„Mi-a plăcut să lucrez cu copiii de clasa a II-a. Au fost curioși și au pus multe întrebări, iar eu am încercat să le explic.”

„La început a fost greu să ne coordonăm ca echipă, dar ne-am dat seama că, dacă lucrăm împreună, putem face lucruri grozave. Faptul că am creat Colțul de liniștire a fost cea mai frumoasă parte pentru mine.”

„Când am văzut cum cei mici se liniștesc și devin mai atenți după exercițiile de respirație, am înțeles cât de importante sunt activitățile mindfulness. A fost o experiență care m-a ajutat și pe mine. Sunt exerciții pe care și acum le aplic.”

„Cred că acest proiect m-a învățat să lucrez mai bine cu colegii. Am realizat că prin lucruri simple, cum ar fi un desen sau un joc, poți ajuta pe cineva să se simtă mai bine.”

Cele spuse mai sus subliniază faptul că per ansamblu cele trei ateliere au avut un impact benefic nu numai asupra beneficiarilor direcți, dar și asupra membrilor echipei de proiect.

La nivel de unitate școlară, derularea acestui proiect ne-a făcut să realizăm cât de importantă este implicarea directă a elevilor în rezolvarea problemelor din mediul școlar. Am realizat faptul că participanții și-au îmbunătățit abilitățile de înțelegere a altor păreri și exprimare a emoțiilor, iar activitățile de tip peer counselling ajută la detectarea timpurie a problemelor precum anxietatea, depresia sau bullying-ul. De aceea ne dorim extinderea acestui proiect la toate clasele de primar și crearea unei rețele de multiplicatori în rândul elevilor de gimnaziu.

Durata de implementare a proiectului:

Octombrie - Decembrie 2024

Promovarea proiectului:

Promovarea proiectului s-a realizat cu ajutorul paginii de Facebook Consiliere școlară, voluntariat SNAC și activități extrașcolare, materialele fiind disponibile pentru oricine dorește să le acceseze, precum și prin sistemul de coduri QR care se vor găsi în școală și vor putea fi scanate de elevi ducând la pagina de Facebook și diseminarea rezultatelor va fi realizată de către Comisia privind prevenirea violenței în mediul școlar care va realiza o prezentare pentru cadrele didactice ale liceului. Vor fi folosite, de asemenea, și canalele de comunicare ale școlii, precum pagina de Facebook, contul de Instagram.

La nivelul comunității școlare, promovarea și diseminarea rezultatelor proiectului se va realiza prin răspândi informații și practici mindfulness în comunitatea școlară și cea de acasă. Pentru a ajusta strategia de diseminare, va fi colectat periodic feedback din partea beneficiarilor. Caracterul sustenabil al proiectului va fi asigurat de către planificarea pe termen lung, prin care vom reuși să stabilim strategii de continuare a activităților și de implicare a comunității. De asemenea, resursele educaționale realizate în timpul proiectului vor rămâne disponibile și după finalizarea acestuia.

Dificultăți întâlnite:

1. Nivelul scăzut de atenție al elevilor mici

Elevii din clasa a II-a au o capacitate limitată de concentrare și pot deveni ușor distrași în timpul exercițiilor, mai ales în activitățile statice, cum ar fi meditația ghidată sau exercițiile de atenție. Echipa de proiect a încercat să alterneze activitățile dinamice cu cele statice, au fost folosite și materiale vizuale atractive.

2. Conceptele noi de mindfulness

Unii elevi nu au înțeles imediat ce înseamnă mindfulness sau cum să participe la activități, ceea ce a dus la lipsă de implicare. Echipa de proiect a încercat să folosească explicații simple, adaptate vârstei, urmate de demonstrații pentru fiecare activitate.

3. Gestionarea energiei și comportamentelor elevilor

Unii copii au devenit agitați în timpul activităților, afectând astfel și comportamentul colegilor. A fost creat un colț de liniștire/calm, iar activitățile au fost derulate de cele mai multe de 4 elevi consilieri, tocmai pentru a putea preveni comportamente problematice prin stabilirea unor reguli simple și clare la începutul fiecărui atelier (ex.: "Ascultăm când cineva vorbește", "Ne concentrăm pe ce simțim").

4. Coordonarea echipei de implementare

Echipa de implementare formată din elevi mai mari a întâmpinat provocări în a comunica eficient între ei și cu elevii de clasa a II-a. În acest sens a fost organizată o sesiune de pregătire prealabilă, în cadrul căreia au fost discutate și clarificate aspecte legate de rolul fiecărui membru, au fost trasate sarcinile de lucru, iar profesorii coordonatori au supravegheat/monitorizat constant derularea proiectului.

5. Resurse insuficiente pentru activități

Unele activități au necesitat materiale speciale (ex.: borcane cu sclipici, fișe de colorat), iar acestea nu erau disponibile sau nu au fost suficiente pentru toți elevii. Prin urmare, în lipsa unor fonduri pentru derularea acestui proiect, am apelat la creativitatea echipei de proiect, iar materialele au fost realizate în mare parte de către elevi, unele exerciții au fost simplificate, iar acolo unde nu au fost suficinete materialele petru desfășurarea activității individual, s-a apelat la lucrul în echipă.

6. Timp limitat pentru implementare

Programul școlar aglomerat a făcut dificilă alocarea unui timp suficient pentru ateliere, așadar au fost folosite orele de dezvoltare personală pentru derularea activităților.

Susținerea impactului:

La nivel de unitate școlară pentru a susține impactul proiectului pe viitor s-au decis următoarele:

1. Integrarea activităților mindfulness în rutina zilnică a claselor, cum ar fi exerciții scurte de respirație sau meditație ghidată.

2. Formarea unui grup de elevi mentori care să ajute la realizarea demersului mai sus indicat, și implicit extinderea echipei de proicet pentru a include și elevi din alte clase.

3. Crearea unui „Catalog de activități mindfulness” accesibil profesorilor de nivel primar în primă instanță.

4. Organizarea unui Colț de liniștire în fiecare clasă.

Aceste acțiuni asigură continuitatea și extinderea beneficiilor proiectului, contribuind la crearea unui mediu școlar mai empatic și mai calm.