Nimic nu se risipește, ci se refolosește, Școala Gimnazială ”I. Cîmpineanu”, Câmpineanca, Vrancea
Realizat de Eduard și Andrei offline, folosind ghidul Change Architects Home Edition
Obiectivele de dezvolare durabilă abordate:
Provocările identificate:
Cantitatea mare de deșeuri produse de fiecare familie pe durata izolării
Plictiseala statului în casă
Lipsa interacțiunii de la școală cu colegii și profesorii
Faptul că nu se pot vedea fizic cu prietenii
Soluțiile identificate:
Cei 2 elevi au ales să folosească deșeurile pe care părinții le aruncă pentru a confecționa hrănitori pentru păsări iar hrana aruncată să fie folosită pentru acestea.
Astfel, au arătat părinților și colegilor (iar prin realizarea și distribuirea video-ului proiectului vor arata întregii țări) că deșeurile pot fi refolosite, fără a cumpăra produse noi și au atras atenția asupra risipei de alimente, care au fost direcționate hrănirii păsărilor. De asemenea, elevii au considerat că, fiind toată țara în izolare, păsările nu vor mai avea de cine să fie hrănite (ne referim la cele care primeau ajutor de la om pentru hrănire)
În acest fel, au scăpat și de plictiseală și au interacționat, chiar dacă doar online, pt a rezolva provocările.
De asemenea, s-a dorit implicarea încă într-un proiect, împreună cu mai mulți colegi de clasă, însă nu au reușit să finalizeze proiectul al 2-lea (o poveste pt toți copiii din țară care se plictisesc în izolare: povestea unui puști hazliu care stă în izolare și trece prin tot felul de peripeții în încercarea de a scăpa de monotonia din izolare)
Activitățile realizate de elevi:
Realizarea unui grup online de lucru (acesta a fost facut pt a comunica after school la proiectul pt nivelul 1 – din cauza covidului l-am anulat și sperăm să-l putem reprograma pt anul viitor – apoi l-am folosit pt online)
Primirea și citirea ghidului online, urmată de întâlnire pe zoom cu toata echipa pt a clarifica ghidul
Stabilirea etapei următoare: identificarea de fiecare elev a provocărilor din izolare
Întâlnire zoom pt prezentarea provocărilor și prezentarea soluțiilor identificate
Alegerea soluțiilor și stabilirea echipelor de lucru pt fiecare soluție: aici este vb despre scrierea unei povești (care i-ar fi scăpat de plictiseala statului în casă atât pe elevii care lucrau la scrierea ei, cât și pe cititori, după finalizarea și diseminarea poveștii) și de confecționarea unor hrănitori pt păsări din materiale reciclate iar hrana să fie din resturile de alimente care se aruncă la gunoi. Andrei și Edi au avut în comun provocarea cu deșeurile – de aceea au lucrat împreună la ea, și au avut și comun cu restul colegilor problema plictiselii în izolare, de aceea au ales să se implice și în scrierea poveștii.
Echipele au lucrat apoi individual la realizarea prototipurilor și la filmarea etapelor de lucru.
Elevii s-au întâlnit online în echipă, pe zoom, și au dezbătut detalii (la poveste au stabilit numele personajului, firul poveștii, cum vor lucra /la deșeuri – s-au documentat pe internet ce mănâncă păsările și au căutat modele de hrănitori pe care să le confecționeze din reciclate).
A urmat o nouă întâlnire pe zoom, împreună cu profesorul coordonator, în care s-au prezentat rezultatele atinse până în acel moment și s-a vorbit despre realizarea video-ului proiectului.
Elevii au finalizat hrănitorile și au trimis video-uri profesorului.
De asemenea, au trimis și povestea în formă brută, însă fără grafică și fără să fie puse la punct detaliile promovării ei (sub formă pdf/ audio/ video etc.).
Urmează:
Monitorizarea păsărilor ce se hrănesc: elevii pun zilnic hrană și urmăresc păsările care vin la hrănitori. Compararea rezultatelor de la hărnitorile proprii cu cele ale hrănitorii pe care am montat-o în primăvară în curtea școlii
Valorificarea și finalizarea poveștii.
Procesul de implementare a activităților:
Am realizat un grup de WhatsApp și am trimis acolo linkul cu ghidul pt proiectele online; elevii nu au înțeles foarte bine etapele din ghid, de aceea au urmat 2 zoom-uri în care am dezbătut ghidul și ce trebuie făcut în fiecare etapă.
Elevii și-au identificat superputerile și au prezentat provocările cu care s-au confruntat în izolare și au identificat cauzele lor. Au descoperit ODD-urile și și-au încadrat provocarea pe care au ales s-o abordeze în ODD-urile potrivite (nr. 12, 13, 15).
Au ales hastagul grupului #generatiavafibine, si au propus mai multe idei de proiect (confectionarea unor jocuri pt familie, realizarea unui video de promovare a utilizarii mastilor, realizarea unei povesti pt copii, valorificarea deseurilor prin confectionarea unei hranitori pt pasari).
După analiza ideilor au fost votate (dând note după cât de mult le place ideea, cât de practică și realistă e, cât de ambițioasă, impactul estimat, sustenabilitatea în timp) cele 2 idei de proiecte: povestea și hrănitorile pt păsări.
Am stabilit echipele pt fiecare proiect, următorii pași de realizat și deadline-uri.
Elevii s-au întâlnit pe zoom în echipe și au stabilit cum vor lucra în continuare, pt poveste au stabilit și un coordonator (pe Andrei, care a lucrat în ambele proiecte).
În continuare voi face referire la proiectul finalizat, pe care îl înscriu aici.
Edi și Andrei s-au documentat despre confecționarea hrănitorilor și s-au apucat să le confecționeze. Au ales dintre deșeurile pe care le aruncă părinții lor materiale – bidoane și au confecționat hrănitori din ele. Apoi s-au documentat ce mâncare consumă păsările și au ales dintre resturile alimentare pe care le aruncă părinții hrană pt păsări.
Băieții au testat hrănitorile, au observat că sunt funcționale și apoi au mai confecționat încă un rând pt a realiza și video-ul proiectului.
Pt realizarea video-ului am organizat încă o întâlnire pe zoom în care am discutat despre ce ar trebui să conțină video-urile.
După ce au finalizat partea practică, am discutat cu ei despre ce noi superputeri și-au descoperit.
Au fost surprinși de îndemânarea de care au dat dovadă în confecționarea hrănitorilor, spunând că nu se știau capabili, deoarece la școală nu au realizat astfel de activități.
Apoi mi-au trimis video-urile iar acum au început monitorizarea păsărilor care frecventează cantinele gratuite oferite de ei.
Competențele dezvoltate de elevi:
- Creativitatea
- Abilități practice de confecționare a hrănitorii (tehnice)
- Competențe digitale – realizare și prelucrare video, utilizarea platformelor de comunicare online
- Lucrul în echipă la distanță
- Lucrul autodidactic – elevii au lucrat acasă, fără supravegherea coordonatorului, au luat singuri deciziile (coordonarea online fiind mai dificilă) și au dobândit autonomie.
Planuri de viitor:
Când începe școala vom promova proiectul printre elevii mai mici și vom organiza la after-school-ul scolii ateliere prin care cei 2 supereroi îi vor învăța pe copii să valorifice deșeurile, recicleze, confecționând împreună hrănitori și alte obiecte din deșeuri.
Mi-ar plăcea și să duc la sfârșit un proiect început de cei 2 elevi împreună cu mai mulți colegi de-ai lor: scrierea unei scurte povești care să fie distribuită online.
Inițial, în clasa celor 2 băieți erau planificate 2 proiecte, al 2-lea presupunea ca fiecare elev să scrie o parte din poveste (câte o zi din viața unui personaj inventat de ei, care stătea și el prin izolare). Elevii au scris 90% din poveste însă nu au făcut și grafică sau să o facă audio etc. Aici s-a văzut dificultatea realizării de acasă a unui proiect, care nu a reușit să fie finalizat. Mi-aș dori mult ca munca lor începută să nu fie în zadar și sub o formă sau alta să realizăm și acest proiect.
Oportunități de îmbunătățire:
La acest proiect putem îmbunătăți rezultatele, realizând în perioada vacanței de vară, așa cum ne-am propus, monitorizarea păsărilor care vin la hrănitorile realizate de elevi.
Astfel, elevii vor învăța mai multe despre rezultatele unui proiect și continuitatea lui, despre consecințele pe termen lung a muncii lor, își vor dezvolta perseveranța și vor dezvolta abilități ornitologice (de recunoaștere a speciilor de păsări care îi vizitează).
