Grădina Visurilor Noastre! Echipa: Supereroi de pe Siret! LICEUL TEHNOLOGIC „VASILE SAV”

Am învățat că putem gândi pozitiv și putem transforma în bine tot ce nu ne place. Am privit cu drag spre școala noastră și am văzut că unele lucruri pot fi schimbate.

Ne-am gândit CE-AM FACE DACĂ AM FI SUPEREROI?

A venit primăvara! Se apropie Paștele, sărbătoarea sufletelor noastre. Am putea face din grădina școlii un colt de rai, cu verdeață, cu multe flori și cu lumini care să radieze din interior – simbol a aspirațiilor noastre. Ne-am propus să arătăm că ne pasă de tot ce ne înconjoară, că iubim natura și dorim să o protejăm, că merităm încrederea și respectul oamenilor pentru ceea ce suntem și putem face.

Marea provocare a fost petrecerea timpului liber într-un cadru natural plăcut, într-un mod cât mai eficient.Ne-am luat rolul în serios și am pornit să căutăm modele: o persoană care are respectul celorlalți oameni din comunitate. Și l-am găsit: e tatăl lui Bogdan, colegul nostru. Toți vecinii noștri cunosc pasiunea domnului Grigoraș pentru a da viață pietrelor și lemnului pe care alții le-ar arunca. Am vizitat micul paradis din curtea familiei și ne-am molipsit de pasiunea lor. Atunci am înțeles ce lucruri minunate face Bogdan alături de tatăl lui când noi stăm pe stradă, de vorbă, ca băieții. Ca printr-o vrajă, buturugi se transformă în urși, felii de lemn sunt fluturi, iar scândurile deformate devin măști expresive. Din mlădițe de salcie din Lunca Siretului împletesc coșuri de diferite forme și mărimi. Au fost de acord să aducem o parte din obiectele lor pentru expoziția pe care ne-o doream. Am adunat crengi, mlădițe și rădăcini de pe Valea Siretului și din ele ne-am propus să obținem fel de fel de forme. Noi, fetele, am colindat casele și am descoperit că viața locuitorilor se desfășoară încă după un calendar ce ține de spiritualitate, credință și pământul în a cărui țărână își au rădăcinile de secole. Referitor la interiorul casei, ne-am oprit cu interes asupra produselor realizate de mâinile harnice și pricepute ale femeii. Aceasta își îmbrăca atât casa, cât și familia, conform obiceiurilor locului. Am găsit obiecte vechi, lucrate de mâna bunicelor noastre după modele de sute de ani. Am adunat aceste obiecte și am realizat o expoziție.

Ne-am propus valorificarea obiceiurilor și tradițiilor legate de sărbătorile Pascale. Femeile curățau interiorul și exteriorul caselor, lucrau din pânza țesută în casă cămășuțe pentru copii, fetele își înflorau iile pentru a ieși înnoite la hora satului, pentru că actualul cartier Bălcescu este pe vechea vatră a satului Carol I.

Ajutate de doamna Grigoraș am încercat o tehnică nouă de ornat ouă de Paște: cu mărgele. Doamna Ștefănică ne-a învățat să coasem și să împletim.

Poveste de schimbare facilitată de ȘTEFĂNICĂ LILIANA, CROITORU MAGDA, AMĂZĂROAIE LĂCRĂMIOARA și Mentor Alina Deleanu din partea Oracle Romania.

Anul trecut elevi au realizat proiectul:

Grădina Visurilor Noastre!

Ce au decis elevii?

X Continue proiectul început

Înceapă un nou proiect și să folosească lecții învățate

Ce argumente au adus pentru continuarea proiectului?

Suntem diferiți: avem vârste diferite, personalități diferite, performanțe școlare diferite, situații familiale și experiențe personale diferite, idealuri diferite. am căutat și lucruri comune, care să ne unească și să putem crea un climat în care să ne manifestăm liber aceste diferențe. și am descoperit că:

- suntem elevii aceleeași școli;

- ne place să fim apreciați pentru ceea ce suntem fiecare, individual și pentru ceea ce putem face toți – împreună, pentru prestigiul școlii noastre;

- suntem creativi, muncitori, respectăm tradițiile și obiceiurile comunității noastre, gândim critic și vrem să fim ascultați atunci când vorbim sincer și deschis despre experiențele noastre de viață;

- respectăm natura, ne place să ne jucăm în mijlocul naturii;

- ne dorim să trăim într-o comunitate care ne respectă;

- putem cunoaște persoane sau organizații care aduc valoare proiectului nostru.

Am găsit destule lucruri comune și căutăm mijloace prin care să reușim prin ceea ce vom face să schimbăm convingeri, conștiințe, păreri sau impresii.

Ne-am propus :

1. să schimbăm mediul ambiental într-un spațiu curat, plăcut, creativ;

2. să petrecem util timpul liber, valorificând tradițiile și obiceiurile locale.

Ce argumente au adus pentru începerea unui alt proiect?

-

Cum a fost prima interacțiune cu mentorul?

Din prima clipă am simțit că ne este un prieten care ne înțelege și ne poate sprijini.

Explică ce problemă a fost alesă să fie rezolvată și de ce.

Școala este a doua casă a noastră iar aspectul ei este esențial pentru a ne atrage pașii zi de zi; petrecerea timpului în incinta școlii vrem să se desfășoare într-un climat plăcut, învățând despre tradițiile și obiceiurile locale prin experiență proprie.

Ce persoane sunt cele mai afectate de această problemă și de ce?

Grupul țintă – 44 elevi.

Elevii din școala gimnazială ,, Carol I”– 197 elevi.

Părinții, bunicii, vecinii noștri din cartierul Nicolae Bălcescu

Reprezentanți ai primăriei Roman, personal medical

Comunitatea locală din municipiul Roman, judeșul Neamț

Enumerați două oportunități și două provocări identificate în urma înterviurilor și observațiilor realizate de elevi?

Provocări:

1. Marea provocare a fost petrecerea timpului liber într-un cadru natural plăcut, într-un mod cât mai eficient;am semnalat o problemă veche – fete și băieți stau în curtea școlii sau pe stradă, în pauze sau după terminarea cursurilor, unde calcă spațiile verzi, aruncă gunoaie, vorbesc tare, uneori vulgar.

2. Nu ne-au plăcut părerile celor maturi despre noi: ne consider superficiali, nu au încredere în noi, cred că nu suntem capabili să muncim și să ne descurcăm în viață.

Dar noi SUNTEM SUPEREROI și putem schimba prin faptele și comportamentul nostru aceste păreri, să schimbăm comportamente prin exemplul nostru!

Avem și oprtunități:

1. putem să schimbăm mediul ambiental într-un spațiu curat, plăcut, creativ.

2. dorim să petrecem util timpul liber, să valorificăm obiceiurile și tradițiile pascale locale.

Enumeră toate soluțiile la care v-ați gândit.

- Să ecologizăm spațiul din incinta școlii: srângem gunoaiele și resturile vgetale;

- Să înfrumusețăm școala și grădina școlii: reparăm soclul și îl dăm cu var, vopsim gardul, plantăm flori și pomi, să facem expoziții cu lucrările noastre;

- Să adunăm obiecte care reprezintă comunitatea locală și să le expunem pe suporturi;

- Să construim o statuie a patronului școlii noastre , Carol I;

- Să participăm la jocuri ale copilăriei: iepurașul în iarbă, Alunelul, Țăranul e pe câmp, Paparudele, Dacă vesel se trăiește, Podul de piatră...

- Să învățăm să coasem și să împletim;

- Să purtăm ii tradiționale, chiar să învățăm să le confecționăm;

- Să decorăm ouă pentru Paște,

- Să împletim coșuri pentru mers la biserică;

- Să obținem obiecte decorative din lemn și pietre de pe Valea Siretului.

Ce soluție dintre cele enumerate a fost aleasă pentru implementare și de ce?

Să facem din grădina școlii „Grădina visurilor noastre”, sub deviza: „EU POT! Noi putem! Și VOI puteți!”

Descrie pe scurt procesul de implementare a soluției/soluțiilor

Ne-am organizat în 6 echipe, 3 de fete și 3 de băieți, cu elevi și din clasa I și din clasa a VII-a.

1. GRUPA CREATIVILOR

Ne-am propus și am realizat ecologizarea zonei de sud, am săpat rondurile de flori, am plantat puieți, am adunat pietre de râu și am încercat să realizăm un tablou cu ele.Materialele necesare: hârleț, puieți, pietre, suport, adeziv, lac, penson și ….dorința de a crea. Lucrarea noastră finală: Tablou din pietre de râu – cu titlul „Flori de pe Siret”

PRIN CEEA CE AM REALIZAT NE DORIM O SCHIMBARE ÎN COMPORTAMENTUL FIECĂRUIA DINTRE NOI, CU POSIBIL IMPACT DE DURATĂ ASUPRA COMUNITĂȚII NOASTRE.

2. GRUPA MEȘTERILOR PRICEPUȚI

Ne-am propus să arătăm că ne pasă de tot ce ne înconjoară, că iubim natura și dorim să o protejăm, că merităm încrederea și respectul oamenilor pentru ceea ce suntem și putem face.Ne-am luat rolul în serios și am pornit să căutăm modele: o persoană care are respectul celorlalți oameni din comunitate. Și l-am găsit: e tatăl lui Bogdan, colegul nostru. Toți vecinii noștri cunosc pasiunea domnului Grigoraș pentru a da viață pietrelor și lemnului pe care alții le-ar arunca.Am vizitat micul paradis din curtea familiei și ne-am molipsit de pasiunea lor. Atunci am înțeles ce lucruri minunate face Bogdan alături de tatăl lui când noi stăm pe stradă, de vorbă, ca băieții. Ca printr-o vrajă, buturugi se transformă în urși. Felii de lemn sunt fluturi, iar scândurile deformate devin măști expresive. Am adunat mlădițe de răchită din Lunca Siretului și din ele ne-am propus să obținem coșuri de diferite forme și mărimi. Materialele: mlădițe, cater - cuțitaș, lac, penson și …. pasiunea inspirată de domnul instructor..NE PLAC ASTFEL DE PROIECTE CE POT AVEA IMPACT DE DURATĂ!

3. GRUPA ARTIZANILOR

Am privit cu ochii unor supereroi clădirea școlii noastre. Dacă am putea am schimba gardul ca să nu se mai distrugă locul de joacă, copacii și grădina de persoane certate cu comportamentul decent, cu lipsă de respect pentru tot! Nu am reușit, dar uite, am vopsit gardul. Ne-au ajutat și părinții colegilor noștri din clasa I și am reușit! Acum ne-am imaginat o expoziție cu fel de fel de obiecte, ca cele din curtea domnului Grigoraș. Dar dânsul lucrează pentru obiectele de acasă de ani buni. Și nu singur.Bogdan i-a fost alături, fratele lui a venit și el cu idei, iar mama i-a susținut mereu. Au fost de acord să aducem o parte din obiectele lor pentru expoziția pe care ne-o doream.Suntem fericiți că în sfârșit colegii au înțeles pasiunea noastră și s-au arătat interesați de a învăța câte ceva. Am făcut rost de următoarele materiale: suport pentru expoziție, felii de lemn pentru o lucrare simplă, vopsea, silicon, lac. Am obținut … Roi de fluturi! VOM CONTINUA CE AM ÎNCEPUT: VOM DEZVOLTA INIȚIATIVELE, VOM FOLOSI LECȚIILE ÎNVĂȚATE!

4. GRUPA FLORI DE CÂMP

Provocare: am semnalat o problemă veche – fete și băieți stau în curtea școlii după terminarea cursurilor sau pe stradă unde calcă spațiile verzi, aruncă gunoaie, vorbesc tare, uneori vulgar. Noi, ca SuperEroi, am vrea să schimbăm comportamente prin exemplul nostru. Timpul liber vrem să-l folosim constructiv și să avem un comportament decent, de aceea și denumirea grupei sugerează gingășie și libertate de exprimare a ceeace e frumos în inima noastră.Am ecologizat zona de est, am reparat și văruit soclul cu ajutorul personalului nedidactic din școală, cu materiale obținute prin implicarea conducerii și a domnului administrator. Ne-am axat pe valorificarea obiceiurilor și tradițiilor legate de sărbătorile Pascale. Femeile curățau interiorul caselor, lucrau din pânza țesută în casă cămășuțe pentru copii, fetele își înflorau iile pentru a ieși înnoite la hora satului, pentru că actualul cartier Bălcescu este pe vechea vatră a satului Carol I.Ajutate de doamna Grigoraș am încercat o tehnică nouă de ornat ouă de Paște: cu mărgele.Materiale: var, ouă, mărgele, scobitori, adeziv, andrele și…. mult suflet.AM ÎNVĂȚAT ATÂT DE MULTE! DAR CEL MAI IMPORTANT ESTE SĂ PUI PASIUNE ÎN CEEA CE FACI, ȘI ÎNDELETNICIRILE CELE MAI DIFICILE LE VEI FACE UȘOR.

5. GRUPA BUJORUL ROMÂNESC

Noi am colindat casele și am descoperit că viața locuitorilor se desfășoară încă după un calendar ce ține de spiritualitate, credință și pământ în a cărui țărână își au rădăcinile înfipte. Referitor la Marea provocare a fost petrecerea timpului liber într-un cadru natural plăcut, într-un mod cât mai eficient. Am descoperit că pe o „culme”, erau etalate „cuverturile”, fețele de masă, „fețele de pernă”, „ștergarele” frumos împodobite cu elemente decorative, predominante fiind cele geometrice, în special rombul, dar și florale, folosindu-se doar culori naturale, obținute din plante. Am aflat că toate aceste elemente constituiau zestrea fetelor de măritat. Fiecare obiect din carul cu zestre era jucat în văzul tuturor și astfel tânăra nevastă pornea în noua viață ca o fată harnică, vrednică și gospodină, epitete ce aduceau motiv de mândrie pentru familia fetei dar și pentru cea a băiatului. Am procurat materiael prin sponsorizare: pânză, ață, ace, croșet și respect pentru tradiții.Am realizat obiecte decorative, cusături pe pânză cu motive geometrice și florale.

AVEM DATORIA DE A ÎNȚELEGE, A ADMIRA, DAR MAI ALES DE A PĂSTRA ACEASTĂ COMOARĂ DE PREȚ LĂSATĂ DE ÎNAINTAȘII NOȘTRI.

6. GRUPA CURCUBEU

Ne-am dorit să valorificăm folclorul, mai ales folclorul copiilor, obiceiurile și tradițiile locale.Am căutat costume populare vechi. Doamna învățătoare ne-a ajutat să le recondiționăm. Le-am îmbrăcat cu respectul cuvenit și am organizat în „Grădina visurilor noastre” o șezătoare cu jocuri și cântece din folclorul copiilor. Am realizat o expoziție cu lucrările noastre: desene și picturi cu titlul„Grădina visurilor noastre” .

NE-AM PROPUS MULTE, DAR AM REALIZAT ȘI MAI MULTE, CĂCI IDEILE AU VENIT PE PARCURSUL DESFĂȘURĂRII PROIECTULUI ȘI NOI NI LE-AM ASUMAT. AȘA AM REUȘIT SĂ TRANSFORMĂM ȘCOALA NOASTRĂ ÎNTR-O GRĂDINĂ DE VIS!

Care sunt rezultatele sau impactul proiectului vostru?

Rezultatele sunt cele materiale, care se văd: grădina școlii este curată, cu flori și pomi proaspăt plantați, cu gardul și soclul vopsite, cu copii harnici, pricepuți, interesați de tradițiile și obiceiurile comunității locale legate de sărbătorile pascale.rezultatele spirituale sunt pentru noi cele mai valoroase.

Dacă am reușit să ne apropiem cu sufletul de creațiile înaintașilor noștri, să ne bucurăm de ceea ce suntem – urmași ai acestui neam mândru, creștini din moși strămoși, înseamnă că suntem noi, realizatorii proiectului, cei câștigați, iar părinții, bunicii, comunitatea noastră pot fi convinși că vom duce cu cinste mai departe mândria de a fi buni Romașcani, Români, Creștini...

Câte persoane au beneficiat de soluția voastră?

mai mult de 100

Ce au zis oamenii care au beneficiat de soluție? Scrie 2 citate sau păreri.

1. „Aș dori să fiu iarăși elev în școala noastră. Acum e altfel: copiii sunt fericiți când vin la școală, fac și altceva decât să învețe să scrie și să citescă. I-am auzit cântând aceleași cântece pe care le cântam și noi în urmă cu 20 de ani, au aceleași jocuri dar au mai puține griji decât aveam noi și sunt fericiți!”, sunt cuvintele bunicii Veleșcu Eugenia, care a fost eleva școlii, a avut copii și acum nepoți in școală.

2. „Din când în când vine către noi ceva minunat, ceva ce ne atinge sufletele. Fie că e vorba de o imagine frumoasă, fie o zicere inspirată sau, pur și simplu, o idee care ne deschide o altă perspectivă asupra vieții, simțim nevoia să împărtășim cu ceilalți, să dăruim la rândul nostru acea trăire sau înțelegere și celor de lânga noi. Fiecare o face în felul său: unii cântă, alții aștern pe hârtie gânduri și trăiri în versuri sau în proză, alții găsesc ușor cuvinte și exprimă oral ceea ce simt. Descoperirea talentului, a darului de exprimare personală a sentimentelor se face mai devreme, de la câțiva anișori, sau mai târziu. Dar cea mai potrivită vârstă a descoperirii eului este adolescența - vârsta căutărilor și a descoperirilor, a ispitelor și a provocărilor din partea lumii și a anturajelor, care îi devin tânărului mai apropiate decât părinții și familia sa. Iar lipsa de experiență și de discernământ pot duce la căderi grele și fapte grave. Și aici intervine puterea ce ne-o dă educația: cei 7 ani de-acasă, orele de la școală și timpul petrecut în rugăciune. Alături de părinți și de duhovnic, de familie și de Biserică, un rol important revine, în educație educatorilor, dascălilor, profesorilor, adică școlii. «Lucrarea învățătorului este sfântă, spunea Sfântul Paisie. Are mare responsabilitate. … El să semene numai sămânța, dar să nu aștepte să răsară imediat. Nimic nu se pierde; cândva ea va prinde rădăcină”. Educatorii „renasc copiii din lume”, „dau societății oameni renăscuți și, astfel, ea se face mai bună». Felicit această echipă de proiect care a realizat în cei doi ani de când se desfășoară proiectul acesta în școala noastră, lucruri pe care nici nu am putut să ni le imaginăm.”, sunt cuvintele doamnei învățătoare Sârbu Rodica, aflată în pragul pensiei, după 40 de ani de activitate în școala noastră.

Ce dificultăți ați întâlnit pe măsură ce ați implementat proiectul și cum le-ați depășit?

Poate ne-am propus lucruri prea mărețe, pe care nici nu aveam cum să le realizăm, cum ar fi schimbarea gardului; o statuie în adevăratul sens al cuvântului, cu tot respectul pentru patronul școlii, Carol I; să coasem ii tradiționale sau să facem un muzeu etnografic.Sunt doar vise! Nici nu aveam cum să le punem în practică!

Am avut însă mult sprijin de la toți oamenii mari din jur: sponsorii ne-au ajutat să facem rost de materialele necesare; părinții ne-au ajutat să văruim și să vopsim gardul; familia Grigoraș ne-a oferit ospitalitate, exemplu demn și sprijin necondiționat; conducerea școlii, administrația, personalul didactic, didactic auxiliar și nedidactic ne-au sprijinit pas cu pas și le mulțumim!

Cât timp a durat să implementați soluția?

15 - 30 de zile

Ce ați făcut să promovați proiectul în școala voastră sau în comunitate? Cu cine au vorbit elevii despre proiect? Ce răspunsuri au primit?

-Joi, 18 aprilie, 2019, am organizat în școală o activitate complexă la care am invitat conducerea școlii, profesori din școala noastră și din alte școli din Roman, preotul parohiei noastre, colegii din școala noastră, părinții și televiziunea locală ROMAN TV.

Prima parte a fost susținută de elevii clasei I, conduși de doamna prof. înv. primar Ștefănică L.Ei au desfășurat o lecție de creație, o activitate interesantă de descoperire a talentului personal, de cultivare încrederii în sine, care ne-a ajutat să nu uităm că, indiferent de particularitățile de vârstă, scopul general al educației în constituie formarea personalității umane, iar scopul proiectului este SĂ DEA COPIILOR ȘANSA SĂ ÎNVEȚE DIN EXPERIENȚA PROPRIE – ȚINÂND CONT CĂ DE MULTE ORI ÎNVĂȚĂM MAI MULTE DIN EVENTUALE GRȘELI DECÂT DIN SUCCESE.

Copiii doamnei consilier educativ, prof. Amăzăroaie Lăcrămioara au prezentat un spectacol- șezătoare, cu versuri, cântece și jocuri din folclorul local.Împreună au participat la un concurs în aer liber –„Piticii caută ouă”. Juriul a stabilit câștigătorii și a acordat diplome. Jocurile copilăriei au umplut apoi „Grădina visurilor noastre” cu acordurile atât de cunoscute ale cântecelor intonate de glasurile dulci ale copiilor. A fost un moment impresionant pentru toți participanții: cine ar fi crezut că „Podul de piatră”, „Alunelul” sau „Țăranul e pe câmp” pot aduce lacrimi pe obrajii brăzdați de timp ai bunicilor!....

În partea a doua am intrat în direct cu doamna mentor Alina Deleanu, iar elevii clasei a VII-a coordonați de doamna dirigintă Croitoru Magda, i-au prezentat produsele finale create de echipele prezentate.În ultima parte au luat cuvântul invitații noștri, reprezentanți ai părinților și ai comunității.

În seara zilei de 18. 04. 2019 a fost prezentat proiectul nostru într-un reportaj în cadrul știrilor de la postul local de televiziune ROMAN TV.

Aproximativ, cu câte persoane s-a vorbit despre proiect în total?

mai mult de 100

Dacă o altă grupă de elevi ar vrea să preia acest proiect ar fi posibil? De ce ar avea nevoie? Ce sfaturi ați avea pentru ei?

DA! CHIAR I-AM INVITAT PE ELEVII NOȘTRI SĂ PARTICIPE CU CURAJ LA PROIECT. CRED CĂ AR AVEA NEVOIE DE VOINȚĂ ȘI POATE ȘI UN PIC DE EXPERIENȚĂ.

SFATUL NOSTRU ESTE SĂ NU CEDEZE CÂND DAU DE GREU. DACĂ VOR, POT!

Cim a fost experiența pentru elevi să aibe un mentor?

La început ne-am speriat că o persoană de la București va urmări proiectul nostru pas cu pas. Doamna noastră mentor a fost tare drăguță, apropiată de noi, ne-a înțeles și ne-a sprijinit.

Ideile ne-au aparținut nouă, iar curajul de a le transforma în realitate ni l-a dat dumneaei.

Ne-a plăcut să vedem că putem vorbi așa deschis cu o persoană străină nouă în prima etapă, prietenă bună pe parcurs.

Ne-a dat certitudinea că suntem la înălțime și ne-a ambiționat să acționăm. îi mulțumim!

Ce schimbari ați observat la elevi în urma participării la acestă inițiativă?

ELEVII DIN GRUPUL ȚINTĂ SUNT MAI DEZINVOLȚI, SE MANIFESTĂ LIBER CONTROLAT, AU GRIJĂ CUM VORBESC, CUM SE POARTĂ ȘI SUNT PREGĂTIȚI SĂ FIE EXEMPLU PENTRU CEI DIN JUR.

EI AU UN SPIRIT DE OBSERVARE A REALITĂȚII MULT DEZVOLTAT ȘI REACȚIONEAZĂ POZITIV CU O VORBĂ SAU CU GESTURI CONSTRUCTIVE.

Ce v-ar plăcea să faceți pe viitor?

-MI-AR PLĂCEA SĂ ATRAG MAI MULTE CLASE DE ELEVI CU DIRIGINȚII ȘI PROFESORII LOR, PERSOANE DIN COMUNTATE CE POT OFERI UN MODEL DE CONVIEȚUIRE ȘI COMPORTARE, DEEDUCARE A COPIILOR LOR, DE GENEROZITATE ȘI CREDINȚĂ.